Cel mai important eveniment al administrației publice locale din România a avut loc în perioada 23-26 februarie 2025 la București. Aproape 400 de primari de comună din toate județele țării s-au reunit în cadrul celei de-a 28-a Adunări Generale a Asociației Comunelor din România pentru a dezbate soarta satului românesc.
Filiala Județeană Constanța a fost reprezentată la eveniment de 18 primari ai comunelor Agigea, Albești, Bărăganu, Castelu, Chirnogeni, Crucea, Cumpăna, Gârliciu, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Oltina, Ostrov, Pantelimon, Siliștea, Târgușor, Topalu, Tortoman și Vulturu.
În prima zi s-a desfășurat ședința ordinară a Consiliului director, unde s-au discutat și însușit: raportul de activitate a Asociației pe anul 2024, bilanțul contabil și execuția bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2024, modificarea hotărârii Adunării generale a a ACoR privind stabilirea cotizației anuale datorate de membrii ACoR, precum și proiectul Planului anual de achiziții publice pe anul 2025. De asemenea, s-a analizat activitatea filialelor județene ale ACoR și a situației plăților obligațiilor financiare ale comunelor membre, precum și ale comunelor membre pentru cooperare, s-a analizat gradul de implementare al activității de audit public intern prin cooperare la nivelul filialelor județene, precum și principalele direcții de dezvoltare ale ACoR.
După finalizarea acestei ședințe, au fost deschise lucrările celei de-a 28-a sesiuni ordinare a Adunării generale a Asociației Comunelor din România. În această primă ședință s-au discutat și aprobat aspectele prevăzute de statutul ACoR.
În cea de-a doua zi, în cadrul celor două Sesiuni Oficiale ale celei de-a 28-a Sesiuni Ordinare a Adunării Generale a ACoR au fost analizate problemele cu care se confruntă comunele din România și, implicit, autoritățile administrației publice locale ale acestora, ca urmare a unor sincope în procesul de descentralizare, precum și a unei accentuate diminuări a capacității administrative a autorităților administrației publice locale.
A putut să le răspundă primarilor prezenți la adunare, domnul prim ministru Marcel CIOLACU, prezent la eveniment, însoțit de reprezentanți ai Guvernului României, miniștrii, secretari de stat, dar și președinți și directori ai instituțiilor descentralizate, dintre care îi amintim pe: Attila-Zoltán CSEKE, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației; Simona BUCURA-OPRESCU, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale; Mircea FECHET, ministrul mediului, apelor și pădurilor și pe Natalia-Elena INTOTERO, ministrul culturii. De asemenea, la eveniment a fost prezent Mihai BUSUIOC, președintele Curții de Conturi a României, care a adus în discuție, în cadrul intervenției sale, principalele deficiențe identificate în misiunile de audit desfășurate la nivelul comunelor.
La acest dialog interactiv au participat, de asemenea, reprezentanți cu funcții de răspundere din cadrul ministerelor și al instituțiilor aflate în subordinea sau în coordonarea acestora: Administrația Fondului pentru Mediu, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanțelor, Direcția Generală Administrație Publică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția Generală Investiții din cadrul Ministerului Energiei precum și ai unor structuri neguvernamentale: Organizația Justice and Care Romania și Colegiul Național al Asistenților Sociali.
După-amiaza zilei a fost rezervată Premiilor Asociației Comunelor din România – 2025, o gală în care au fost înmânate distincțiile ACoR, pentru activitatea anului 2024. Județul Constanța a fost demn reprezentat în cadrul acestei gale, obținând numeroase distincții la majoritatea categoriilor, astfel:
– Comunei Agigea, i-a fost înmânat Ordinul, trofeul și diploma „Legendarul Dorel VIȘAN”, ediția a II-a, pentru activitatea depusă în domeniul artelor teatrale și cinematografice, în mediul rural;
– Comunei Oltina, i-a fost înmânat Ordinul, trofeul și diploma Dinu SĂRARU, ediția a VII-a, pentru asumarea statutului de factori ai păcii sociale, precum și pentru abnegația depusă, în sprijinirea de proiecte/programe cu rol educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, în mediul rural, pentru susținerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susținere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viață a membrilor acesteia;
– Comunelor Târgușor și Grădina, i-au fost înmânate Ordinul, trofeul și diploma Ivan PATZAICHIN, ediția a X-a, pentru sprijinirea excelența în sport în lumea satului;
– Comunei Cumpăna i-a fost înmânat Ordinul, trofeul și diploma Nicolae SABĂU, ediția a XVIII-a, pentru activitatea depusă ca promotori ai valorilor și ai civilizației tradiționale în mediul rural.
În plus, doamnei Mariana GÂJU, primarul comunei Cumpăna, domnului Mihai SOARE, primarul comunei Siliștea, domnului Stelian GHEORGHE, primarul comunei Topraisar și domnului Nicolae ANGHEL, primarul comunei Castelu, le-au fost înmânate Titlul, certificatul, trofeul și diploma de excelență „Primar de 7 stele”, un simbol al performanței administrative și al încrederii continue acordate de comunitate, aflându-se la cel de-al șaptelea mandat în fruntea comunelor lor.
În cadrul evenimentului, a fost înmânat și Colanul de aur, Colanul de argint și Colanul de bronz Filialelor județene cu cele mai bune rezultate în anul precedent în ceea ce privește mobilizarea membrilor, desfășurarea activităților la nivel județean și plata cotizației anuale către ACoR. Pentru al treilea an consecutiv, Colanul de Aur a revenit Filialei județene Constanța a ACoR, fiind înmânat doamnei președinte Mariana GÂJU, primarul comunei Cumpăna. La egalitate s-a clasat Filiala Județeană Vrancea, urmată de Filiala Județeană Prahova, care a primit Colanul de Argint, și Filiala Județeană Neamț, care a primit Colanul de Bronz.
Cea de-a treia zi a fost dedicată primei „Conferințe Internaționale a Asociațiilor Prietene ale ACoR” cu tema Autonomia Locală – Temelia Statului. La această conferință au participat aleși locali din Polonia, Germania, Serbia, Ucraina, Turcia, Muntenegru, Republica Moldova, Franța, Austria, China, Maroc.
Invitații la această conferință au fost reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor (CoR), Krzysztof IWANIUK, primarul localității Terespol din Republica Polonă, membru al Grupului Alianța Europeană din cadrul Comitetului European al Regiunilor; ai Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa (CCRE/CEMR), Christoph SCHNAUDIGEL, copreședintele CEMR, președintele districtului Karlsruhe, Republica Federală Germania; Fabrizio ROSSI, secretarul general al CEMR, Regatul Belgiei, precum și ai asociațiilor autorităților locale din alte țări, precum: Republica Austria, Johannes PRESSL, președintele Asociației Municipalităților din Austria, primarul localității Ardagger; Republica Populară Chineză, Sun XUEQING, secretarul general al Asociației Poporului Chinez pentru Prietenia cu Țările Străine (CPAFFC); Republica Franceză, Fortuné PELLICANO, președintele Comitetului de lucru Franța-România, Asociația Franceză a Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa (AFCCRE); Regatul Maroc, Abdelaziz DEROUICHE, președintele Consiliului Prefectural din Rabat, Asociația Marocană a Președinților Consiliilor Prefecturilor și Provinciilor din Regatul Marocului (AMPCPP); Republica Moldova, Tatiana BADAN, președintele Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM), primarul satului Selemet, raionul Cimișlia; Republica Turcia, Cemil ARSLAN, secretarul general al Uniunii Municipalităților din Marmara (UMM); Republica Serbia, Goran CVETANOVIĆ, președintele Asociației Autorităților Locale din Republica Serbia (SCTM), primarul orașului Leskovac și Ucraina, Velina ZAIATS, primarul orașului Dunaivtsi, vicepreședintele Asociației Comunităților Teritoriale Amalgamate din Ucraina.
Totodată, la eveniment au fost reprezentate: Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții – SAT, prin Marius-Ciprian POP, președintele SAT; Asociația Orașelor din România (AOR), prin Nicolae MOLDOVAN, prim-vicepreședintele AOR, primarului orașului Beclean, județul Bistrița-Năsăud; Asociația Municipiilor din România (AMR), prin Ciprian CIUCU, prim-vicepreședinte al AMR, primarul Sectorului 6 al Municipiului București; Consiliul Autorităților Locale din România și Republica Moldova – CALRRM, prin Valentin-Dumitru-Ioan IVAN, președintele CALRRM, primarul comunei Sadu, județul Sibiu și Sindicatul Național SCOR, prin Dan CÂRLAN, președintele SCOR.
În cadrul Conferinței Internaționale a Organizațiilor Prietene ale Asociației Comunelor din România, desfășurate sub tema „Autonomia Locală – Temelia Statului”, reprezentanții asociațiilor invitate au abordat subiecte esențiale privind autonomia locală și impactul acesteia asupra dezvoltării comunităților.
Participanții au discutat despre rolul autonomiei locale, dificultățile întâmpinate în țările de origine, precum și principalele direcții de reformă pentru consolidarea acesteia. De asemenea, au fost analizate tendințele și orientările actuale în organizarea administrativ-teritorială, evidențiindu-se importanța descentralizării și a unui cadru legislativ adaptat nevoilor locale.
Conferința a oferit o platformă de schimb de bune practici și soluții pentru întărirea autonomiei locale, subliniind necesitatea unui dialog constant între autoritățile locale și centrale pentru o guvernare eficientă și adaptată realităților fiecărei comunități.
Cu această ocazie, participanții au discutat și au aprobat Declarația finală a Conferinței Internaționale a Organizațiilor Prietene – Ediția I.
Declarația subliniază importanța autonomiei locale ca fundament al statului democratic și al suveranității populare, promovând descentralizarea și principiul subsidiarității. Documentul recunoaște rolul esențial al administrațiilor locale în furnizarea serviciilor publice și în dezvoltarea comunităților, făcând referire la Carta europeană a autonomiei locale ca reper pentru reforme.
Se evidențiază provocările actuale, inclusiv constrângerile financiare, creșterea responsabilităților locale și tendințele de recentralizare, care pot afecta negativ democrația și calitatea serviciilor publice. Este exprimată îngrijorarea față de politicile Uniunii Europene care ar putea reduce accesul administrațiilor locale la finanțare și ar accentua disparitățile regionale.
Declarația solicită un echilibru între supravegherea centrală și autonomia locală, protejarea principiilor democratice, continuarea reformelor de descentralizare, stimularea cooperării între comunități și măsuri care să îmbunătățească direct calitatea vieții cetățenilor. Se reafirmă ideea că un stat puternic necesită administrații locale puternice, iar viitorul depinde de susținerea autonomiei locale și a capacităților comunităților.
De asemenea a avut loc și cea de-a doua ediție a evenimentului „Șezătoarea satului în capitala statului – Soarta satului românesc”, o dezbatere pe tema viitorului mediului rural din România la care au luat parte personalități culturale ale României, experți în administrația publică locală, precum și reprezentanți ai administrației publice locale.
În cea de-a doua parte a zilei au avut loc lucrările sesiunii ordinare a Adunării generale a Ligii femeilor, primari ai comunelor din România. Cu această ocazie, a fost prezentat Raportul de activitate a Ligii femeilor, primari ai comunelor din România pentru mandatul 2020-2024 și au fost alese organele de conducere ale Ligii femeilor, primari ai comunelor din România pentru mandatul 2025 – 2029.
În urma votului, doamna Mariana GÂJU, primarul comunei Cumpăna, a fost realeasă în funcția de Președinte al Ligii Femeilor, Primari ai Comunelor din România.
Astfel, Consiliul Director al Ligii pentru mandatul 2025-2029 este format din 11 membre:
- Mariana GÂJU, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța – președinte;
- Cosmina-Ramona PANDELE, primarul comunei Berceni, judeţul Prahova – prim-vicepreşedinte;
- Coman STANCA, primarul comunei Vădeni, judeţul Brăila – vicepreşedinte (Sud-Est);
- Lenuţa ALDEA, primarul comunei Cergău, judeţul Alba – vicepreşedinte (Centru);
- Alina APOSTOL, primarul comunei Ciorteşti, judeţul Iaşi – vicepreşedinte (Nord-Est);
- Anuţa ENEA-BIZĂU, primarul comunei Bogdan Vodă, judeţul Maramureş – vicepreşedinte (Nord-Vest);
- Luisa-Marioara BĂRBOIU, primarul comunei Nucet, judeţul Dâmboviţa – vicepreşedinte (Sud-Muntenia);
- Mihaela MATEESCU, primarul comunei Scăeşti, judeţul Dolj – vicepreşedinte (Sud-Vest);
- Simona-Silvia FECHETE, primarul comunei Otelec, judeţul Timiş – vicepreşedinte (Vest);
- Veronica DONŢU, primarul comunei Tamaşi, judeţul Bacău – secretar general;
- Elena-Gabriela ZAHARIA, primarul comunei Gheorghe Lazăr, judeţul Ialomiţa – secretar;
În cadrul întâlnirii, au fost stabilite și obiectivele strategice ale Ligii pentru următorii patru ani, axate pe îmbunătățirea administrației publice locale și dezvoltarea comunităților rurale. Printre acestea se numără: susținerea modificărilor legislative propuse de ACoR, reducerea decalajelor rural-urban prin investiții în infrastructură și servicii publice, promovarea leadership-ului feminin în administrația locală, facilitarea schimbului de bune practici între primăriile conduse de femei, creșterea reprezentativității femeilor în funcții de conducere, dezvoltarea unei rețele naționale de mentorat și consolidarea dialogului cu autoritățile centrale. Aceste obiective urmăresc modernizarea și dezvoltarea durabilă a comunităților rurale printr-o guvernare eficientă și incluzivă.
În ultima zi au fost discutate aspecte legate de activitățile viitoare ale Asociației.
Cea de-a 28-a Adunare Generală a Asociației Comunelor din România a confirmat încă o dată că viitorul satului românesc depinde de unitatea, profesionalismul și implicarea administrațiilor locale, acestea fiind factorii determinanți ai dezvoltării sustenabile. Dezbaterile și parteneriatele internaționale au conturat o direcție strategică clară: autonomia locală trebuie consolidată printr-un cadru legislativ coerent, finanțare adecvată și o colaborare eficientă între autoritățile locale, județene și centrale. Un aspect esențial evidențiat în cadrul evenimentului este faptul că descentralizarea reală nu poate funcționa fără o capacitate administrativă solidă și resurse financiare corelate cu atribuțiile delegate. Totodată, s-a subliniat importanța cooperării interinstituționale și a unui dialog structurat între administrația publică locală și cea centrală, astfel încât politicile publice să fie adaptate realităților și nevoilor comunităților rurale. Această ediție a reafirmat că modernizarea comunelor românești nu este doar o necesitate imperativă, ci și o responsabilitate comună, iar succesul acestei transformări depinde de aplicarea consecventă a principiilor bunei guvernări – legalitate, transparență, eficiență și responsabilitate administrativă. În acest context, administrația publică locală din mediul rural poate și trebuie să devină un pilon al dezvoltării durabile, cu sprijinul unor politici publice coerente și al unei finanțări sustenabile.
