În data de 6 septembrie 2024, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (Congresul) a organizat cea de-a cincea întâlnire a Comunității de Practică, înființată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței autorităților locale și regionale care se confruntă cu provocările migrației”. Proiectul este implementat de Congres, în parteneriat cu România, Republica Moldova și Polonia.
Prin intermediul acestui proiect, Congresul oferă sprijin autorităților locale și regionale, precum și asociațiilor naționale ale acestora, în dezvoltarea unor soluții durabile și democratice pentru cetățenii și migranții din țările vizate.
Întâlnirea, organizată în format online a reunit atât membrii Comunității de Practică din cele trei țări, cât și aleși locali, experți și persoane implicate în integrarea copiilor ucraineni și s-a concentrat pe „Includerea în educație a copiilor și tinerilor ucraineni strămutați”, oferind oportunități de schimburi de experiență și creare de potențiale parteneriate cu autoritățile locale ucrainene și asociații.
Marité MORAS, Șeful Centrului de expertiză pentru guvernanță pe mai multe niveluri, a deschis întâlnirea și a prezentat temele de discuție ale celor două paneluri: „Depășirea barierelor în calea educației copiilor și tinerilor strămutați” și „Cooperarea și parteneriatele pe mai multe niveluri pentru sprijinirea educației și recunoașterea calificărilor educaționale”.
Asociația Comunelor din România (ACoR) a fost reprezentată la întâlnire de membrii Comunității de Practică: Anuța ENEA-BIZĂU, primarul comunei Bogdan Vodă, județul Maramureș, Maria CUCIUREANU, viceprimarul comunei Bogdan Vodă, județul Maramureș, Iuliana GHIȚĂ, consilierul personal al primarului comunei Măgurele, Mihăiță-Antonel IONAȘCU, președintele executiv al Filialei Județene Tulcea a ACoR, cât și de Mariana GÂJU, prim vicepreședintele ACoR, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, Adrian MIROIU-LAMBA, directorul executiv al ACoR și Corina-Alexandra GHEORGHE, șeful biroului relații internaționale al ACoR.
Toți cei prezenți și-au împărtășit experiența și dificultățile cu care s-au confruntat în integrarea tinerilor și copiilor în școli.
Anamaria HITTER, inspector școlar general adjunct în județul Maramureș a prezentat experiența trăită, problemele cu care s-au confruntat și încă se confruntă unitățile de învățământ în integrarea tinerilor și copiilor ucraineni, copiii care solicită statutul de audient, dar care continuă cursurile în format online în Ucraina, nereușind să aibă echivalate cursurile în România, deoarece sistemul românesc nu permite echivalarea statutului de audient.
Aceasta a mărturisit că are o colaborare foarte bună cu UNICEF, școlile primind materiale didactice, dicționare bilingve, manuale, cărți de conversație în limba ucraineană. Anul trecut au avut 200 de copii integrați, iar în prezent se lucrează în mod intens pentru a rezolva solicitările de echivalare a studiilor, actelor etc.
Mariana GÂJU, prim vicepreședintele ACoR, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța a avut o intervenție notabilă în cadrul panelului al doilea „Cooperarea și parteneriatele pe mai multe niveluri pentru sprijinirea educației și recunoașterea calificărilor educaționale”, punând accent pe cooperarea dintre țări, efortul comun ce trebuie întreprins și importanța parteneriatelor bilaterale sau multilaterale. Aceasta a subliniat importanța întâlnirii organizate online care ajută la găsirea de soluții și concluzii concrete pentru a ajuta tineri și copii ucraineni strămutați și a declarat: „ACoR a fost și este solidară cu Ucraina, care din februarie 2022 până în prezent luptă pentru supraviețuire, pentru libertate, pentru independență. În luna iulie 2024 am adoptat, am semnat o declarație apel între ACoR și Asociația Comunităților Amalgamate din regiunea Viniția din Ucraina. Acest început geopolitic al păcii, poate să continue prin parteneriatele prin care copiii ne învață să le avem. În România cele mai multe județe unde locuiesc ucraineni sunt Maramureș, Constanța, Iași, Sibiu, Timiș, Brașov și București.
Parteneriatele încheiate de către țări precum Polonia, Austria, Ungaria, Republica Moldova, dar și Bulgaria nu fac decât să ne întărească speranța că elevii nu sunt lăsați pe dinafară.
În 2 ani de zile în comuna Cumpăna, comună care are 20.000 de locuitori, situată la 10 km de Marea Neagră, au locuit peste 30 de familii de ucraineni, peste 100 de persoane. Doar 22 de familii s-au stabilit în comună, având copii la grădiniță și la liceu.
Grija noastră, a administrației publice locale este aceea de a susține în continuare necondiționat înscrierea tuturor copiilor la instituțiile de învățământ la toate nivelurile. Noi avem grijă de alimentația acestora, de procurarea rechizitelor, a îmbrăcămintei etc. Guvernul român asigură familiilor care găzduiesc familiile de ucraineni contravaloarea cheltuielilor pentru cele necesare.
Mărturisesc că, nu toți copiii vor să învețe limba română, deoarece vor să plece în Germania, în state mult mai dezvoltate ale UE. Nu strică ca acești copiii oricât ar sta pe teritoriul unei țări să cunoască puțin și limba țării respective, fie română, poloneză etc., deoarece așa devin și ei cetățeni europeni. Noi statele UE am insistat la instituțiile europene să grăbim aderarea Ucrainei la UE, pentru a deveni și ei cetățeni europeni.
În Ucraina a început școala în data de 1 septembrie, în România va începe în data de 9 septembrie. Sunt la loc de cinste copiii ucraineni, familiile care locuiesc pe teritoriul localităților noastre. Parteneriatele, declarațiile apel semnate, fac dovada că acești copii primiți în anul 2022, nu sunt printre străini, sunt acasă, în familii de oameni care îi respectă, îi iubesc. Trebuie să muncim mai mult, să convingem administrațiile publice centrale în a adopta măsuri concrete. Copiii ucrainenilor sunt și copiii noștri, așa că le spunem sănătate și succes în anul școlar pe care îl deschidem cu toții. Cu multă încredere, credință, vom putea aduce pacea într-o zonă în care n-ar fi trebuit să existe război”.
Participanții la eveniment au identificat următoarele concluzii: trebuie întreprinse mai multe eforturi la nivel central și local pentru a facilita integrarea tinerilor și copiilor în educație; sprijinirea copiilor în cultura țării de origine; armonizarea diplomelor; nevoia ca autoritățile locale să vină cu măsuri practice și măsuri aplicabile atât pentru copiii ucraineni, cât și cei ai locului.
